Libracadabra 40 ©

El şi ea beau bere la cutie.

Râd, vorbesc în şoaptã, trag cu urechea spre ceilalţi şi se-ndrãgostesc.

El ar fi bãut un whiskey, ea ar fi bãut o cafea. Melancolicã, îi aratã lui cum i-ar plãcea sã o doarã mai tare…

 – Eşti catolic ?,îi ţine ea de sete cu gura, lãrgind pe sub fustã, la chilot, linia de demarcaţie între factorul imediat şi rezistenţa la reformã.

– Sunt o laie ! Ave Maria, gratia plena? Cre’ c-am rãmas într-o revoltă pasagerã a spiritului din cauza ta azi, cu substrat organic bineînţeles şi de-aia apuc sã murmur chestia asta  pânã-mi trece mahmureala !

Ĩntre ei, ca-ntr-o curte de mãnãstire, e smerenie, linişte şi Crãciun. Mult Crãciun.

Leru-i lin şi iarã lin…

El se-ntinde sã-i dea un sentiment de ameţealã. O vraişte de sãrut cu limba, pe ceafã. Ea miroase al naibii !

 – Dacã tot vii peste mine, bagã de seamã: nu vreau sã mã-mbãtrâneşti! Mã tâmpesc cu tine, mã topesc, mã gudur,dar nu vreau sã-mbãtrânesc! Nţţţ, nu ţin sã ne-mbolnãvim amândoi de incidente neprevãzute!

Lucrul acesta îl mirã foarte mult pe el.

Cum, o atât de mare capacitate de a lua hotãrâri importante sã stea ghemuitã într-un creier aşa de mic şi drãgãlaş ?!

Intenţionase sã dobândeascã nişte cunoştinţe anatomice suplimentare de la ea, având ca scop contopirea-prin-strãbatere şi sã-i permitã o plãcere indefinibilã, poate douã?, pe durata pruritului…..

Dar probabil cã va neglija orice continuare a demersurilor în aceastã direcţie, deocamdatã.

 – Dacã nu ţi se pare prea suspect anotimpul, hai sã facem lucrurile aşa cum trebuie. De exemplu, am sã mai stau puţin, sã te privesc, i-a insuflat el încredere, încrucişând mâinile între picioarele ei ca un cadou atent la starea de dorinţã.

Continuau amândoi sã fie în stadiul incipient de îndrãgostire tandrã şi servilã, aşa cum se-ntâmplã cu înflorirea plantelor. Aveau petalele numai pe jumãtate desfãcute.

Devenise aproape cu caracter de pretenţie ca mântuirea lumii lor sã se desãvârşeascã, prin asociere intimã în-formã-de-convieţuire-reciproc-avantajos-continuatã, între reprezentanţii celor douã rudimente.

Ea, umeri cãrnoşi, coapse încãpãtoare, pântec liposupt, extensii bucale, ţâţe crescute la ţarã şi târtiţa gogonatã, îşi dezveli pentru el toate dulciurile:

 – Nu mâine, nu poimâine, acum, aici, m-ai sãruta pe sex ??

Ţâfnos, cu ghirlande de betealã şi ornamente, afarã e-o ninsoare stearpã. Un soi de târfã instituţionalizatã care dã sã-ţi smulgã magnolia din piept. Un animal lacom, destrãbãlat dupã pofta inimii.

 – Carã-te dracu’ d-acilea !, se sulemeneşte într-o dezordine de mişcare sufleteascã, fruntea-lanţului-trofic.

 (aparte,introspectiv, cu tulburare de sine) :

 – Le-n gurã de saituri, cã numa’ peste putori nimeresc !

 (apãsat, declamativ, cu tulburare de mis-en-place) :

 – Vezi fã cã te-aşteaptã la bloc barbat’tu în floarea vârstei şi-o cam rãtãceşti exhaustiv cu polenizarea ! Nu vrei sã te-mbãtrânesc, ‘ai ?  Romantico !

Twitter Digg Delicious Stumbleupon Technorati Facebook Email

2 comentarii pentru “Libracadabra 40 ©”