Violul ©

Noaptea toate dovezile devin irefutabile. Câinii miaună, pisicile înfloresc şi dacă e făcut de mâna omului, acel ceva se prosternează, atingând cu pauza gândirii, bărbia pământului din pernă.

Exact într-o noapte, visul unei vârste mijlocii era supus , adus, repus, suprapus şi iar supus, unui veşnic şi de-a pururi tânăr viol în grup.

Nişte costume impecabile, cu cravatele bălăngănind în aprinderea greu şi intens depravată a Lunii, se foloseau de prilej pentru a mai astupa din orificii.

Visul, care mai întâi s-a zbătut şi el, cum se face de obicei prin filme, ulterior a găsit de cuviinţă să geamă. Costumele, schimbau locul între ele pentru a răsuci în rană tot gemete, dar de plăcere.

De sus, Luna urina, dar era o urină strălucitoare, de lumină.

Câtă poezie carnală mai poate să cuprindă corpul, alminteri vegetal, absolut neuronal, al unui simplu vis, ca mai toate visele din ultima vreme?  Destul de multă, judecând după intensitatea fluidelor oficiale care îl inundă zilnic… De altfel, acest vis şi renunţase la culori, transformând penetrarea  într-una comună, repetitivă.

Interesant este că violul a devenit una cu visul.

Trăiesc împreună o simbioză vinovată, scăpată de sub control. Dacă priveşti mai atent, aproape că identifici o plăcere reciprocă. Violul pare că nu mai e o scârbă, un act murdar unilateral consimţit. Nu. El devine o îmbrăţişare şi nu doar una formală.

El trece cu hotărâre în vis, ca mai apoi visul să ajungă cu hotărâre în realitate. Minunat ! O operă de artă pentru care nimeni nu plăteşte drepturi de autor!

Dar dacă rezultă plăcere atunci se mai poate numi viol?

Şi dacă viol nu e, atunci omul care deţine vârsta care deţine visul, cum se numeşte?

Dacă ţi-a plăcut acest articol mult de tot te invit să te abonezi la RSS. Dacă ţi-a plăcut acest articol mult, mult de tot atunci te invit să te înregistrezi pe site ca să devii membru în comunitatea noastră şi poate într-o zi dărîmăm guvernul, construim o autostradă sau… bem o bere!
Twitter Digg Delicious Stumbleupon Technorati Facebook Email

Zero comentarii deocamdata... Hai, prinde curaj!

Leave a Reply