Vînd vînt

Capitalism

Capitalism

Poate am reuşi să ducem sărăcia acestei ţări pe umerii noştri cu mai multă demnitate dacă mizeria nu ar fi la rang de valoare. Am făcut un calcul scurt din care au reeşit următoarele:
– 5 milioane au votat Băsescu
– 5 milioane au votat Geoană
– 10 milioane nu au avut ce vota

Cert este că 15 milioane au fost contra lui Geoană iar 15 milioane contra lui Băsescu. Cu puţină şansă (sau neşansă) Băsescu este ales preşedinte. Nu vreau să iau în calcul (deocamdată) spectacolul penibil oferit de cele două formaţiuni şi cred că balamucul post alegeri anunţă un soi de anarhie, neputînd fi justificat decît dacă ciolanul nu s-a terminat încă în această ţară. Şi avînd în vedere forţele media aruncate în luptă (prost, după părerea mea) şi implicarea unor oameni cu interese mari legate de instituţiile statului, se pare că ciolanul este mare, gros şi interesant.
„Ce importanţă are că Legea Fundamentală din 1991 nu dă Preşedintelui niciun rol administrativ? Ce importanţă are că Legislativul este cel prevăzut să hotărască majoritatea parlamentară şi să creeze, pe baza ei, noul Executiv? Ce importanţă are că Preşedintele nu are dreptul să mai facă politica de partid, după ce este ales? Toate acestea sunt apă de ploaie…” „…Modelul de lider ceauşist, satrap sau luminat, nu ne iese din cap, nici celor de stânga, nici celor de dreapta, nici celor necoloraţi politic. Nu vedem posibilă viaţa românească predictibilă şi corectă. De altfel, nici Europa nu prea o vede. Ce ar fi existenţa noastră fără telefoanele mobile legând în mod confidenţial duşmani ireconciliabili, scurt-circuitând instituţiile Statului şi regulile, batjocorind principiile? Cum am mai începe noi o nouă zi dacă regulile s-ar schimba? Şi ce dacă tinerii români, copiii noştri, ne dispreţuiesc moştenirea şi pleacă de acasă, în lume?…” zicea cu patos Principele Radu Duda pe blogul personal. Şi, poate pentru cei 10 milioane care nu au votat, acesta ar fi fost o alternativă adevărată la praful de sub covorul politic. Adevărat că deocamdată un discurs nobil, bine închegat, elegant şi pe înţelesul tuturor ar fi chiar prea de tot pentru un electorat tot mai adormit şi dornic de spectacol. Dar cred că tinerii au nevoie să audă un asemenea discurs pentru a vedea că există cuvinte închegate în  fraze cu valoare adevărată.

Nu pot să trec peste spectacolul „jenibil” al alegerilor. PSD-ul a dezamăgit flagrant la toate capitolele dar nu i se poate reproşa mare lucru avînd în vedere personajele caricaturale ce fac legea în acest partid (şi nu mă refer doar la Vanghelie). PNL-ul s-a făcut remarcat doar printr-o alianţă contra naturii care, conform cu aşteptările tuturor, a murit după primul sărut de veşnică prietenie dintre Mircea şi Crin. PDL-ul rămîne partidul de garsonieră dar cu… relaţii sus-puse. Deranjant este altceva şi-anume faptul că, în ţara celor 10 milioane care nu au cu cine vota, există miliardari „filantropi” care „găsesc” casete violente, miliardari care îşi asmută televiziunile proprii pe un candidat sau altul, ori personalităţi care-şi diluează din valoare atunci cînd îşi pun imaginea la cheremul politicului, şi aş vrea să înşir cîteva nume aici: Luminiţa Anghel, Florin Chilian, Dorel Vişan, Cristian Ţopescu, Mircea Diaconu, Ilie Năstase, Ovidiu Lipan Ţăndărică.

Apropos de Florin Chilian, un tip care chiar luptă (dar încă nu e hotărît cu cine), vă recomand să intraţi pe site-ul www.florinchilian.ro unde găsiţi un interviu captivant, şi nu este vorba despre muzică. Faceţi abstracţie de motivele lui plicticoase şi jenante pentru care a ales să fie pro Geoană şi canalizaţi toată atenţia către interviul din partea de jos a paginii.

Twitter Digg Delicious Stumbleupon Technorati Facebook Email

1 comentariu pentru “Vînd vînt”