Staborul

Astăzi mi-a sărit în ochi faptul că un număr de bloguri cu ceva cititori au dezbătut un subiect comun: angajaţii să lase ciocul mai mic pe timp de criză! Iată cîteva titluri:

Nu ştiu de ce dar am sentimentul că lista ar putea continua. Sper din tot sufletul ca toată povestea să fie un concurs de compunere între cei mai sus menţionaţi, altfel zici că e presa românească de care vorbeşte Băsescu. Parcă au primit un semn şi… au trecut la treabă. Dacă ar fi aşa… mi-ar părea foarte rău, sînt oameni pe care îi citesc cu mare plăcere. Măcar unul dintre voi mă poate lămuri? Cu respect!
Din punctul meu de vedere cred că a venit ziua plăţii. Măcar unul dintre voi s-a gîndit că, probabil aceşti oameni sînt duşi cu preşul de 20 de ani? Şi că poate acum li s-a suit la cap pentru că acum au dat de greu, ca toată lumea. Ce este aşa ciudat să-ţi ceri un drept? Angajatorii nu au ştiut să se achite de datorii pe vremea cînd le mergea bine, astăzi este staborul*, deci astăzi trebuie să plătească. Ce este aşa de ciudat în toată povestea asta?
Stabor = ziua judecăţii la ţigani

Twitter Digg Delicious Stumbleupon Technorati Facebook Email

5 Responses to “Staborul”