S-a rezolvat: nu se poate!

Cine a mai trecut pe-aici, pe blogul „Pioneza dintre fese„, ştie părerea mea negativă privind orice fel de sistem sau formă de guvernare. Cu toate acestea am şi eu preferinţele mele legate de clasa politică şi politicienii independenţi din românia. Vreau să subliniez faptul că pînă azi am fost destul de discret, nu am promovat nici unui participant aflat în cursa prezidenţială. Nu acesta este visul meu.  Astăzi, însă, am simţit nevoia acută de a vărsa aici o mare dezamăgire, faptul că Alteţa Sa Regală, Principele Radu Duda s-a retras din cursa mai sus amintită. Nu am nici cea mai mică îndoială privind calitatea morală scăzută a tuturor celorlalţi candidaţi, consider că orice persoană dotată cu puţin bun simţ şi ceva principii nu s-ar aşeza la masa mizerabililor. Dar, după cum aflu de pe blogul Principelui, motivele ar fi altele şi nu au nici o legătură cu moralitatea. Alteţa Sa s-a bazat (din declaraţiile proprii) pe trei „mari” potenţiali participanţi la această candidatură şi anume: mediul de afaceri, societatea civilă şi mass-media. Ori a fost prost informat ori a încercat marea cu degetul ori, sper eu,  are o strategie demnă de un joc de computer care, ceva mai tîrziu, va da roade bogate, bogate. Mediul de afaceri este destul de bulversat şi nu de azi, de ieri. Oamenii de afaceri au fost dezbinaţi precum oamenii de la sat şi, aşa cum agricultura este la pămînt, nici oamenii de afaceri nu-şi pot găsi un colţişor de linişte pentru a-şi forma propriile opinii şi alegeri; societatea civilă? Care societate? Care corifei? De cînd românia are aşa ceva şi de cînd se poate baza pe aşa ceva? Vă reamintesc că această ţară duce o lipsă acută de organizaţii neguvernamentale dezinteresate sau sindicate neaservite; mass-media este o temă fierbinte, această tagmă fiind, cel puţin pîna acum, de neatins şi asta pentru că un text scris cu cap nu prea poate fi atacat. Nu poţi acuza marile trusturi că sînt partizane unui partid şi nici nu ar fi corect, trăim într-o ţară „liberă” iar libertatea este înţeleasă cam de fiecare cum îl duce mintea.
Revenind la personajul de mai sus… nu retragerea persoanei în sine mă dezamageşte, repet: este o alegere la care mă aşteptam şi pe care o respect cu tot sufletul, durerea cea mare este că iarăşi nu pot alege pro iar în cazul în care merg la vot (slabe speranţe) trebuie să votez contra. În articolul „Imnul şi casa regală” tastam urmatoarele: „Greu se găseşte un om care să-mi inspire încredere şi, chiar dacă Principele Radu se poate număra printre ei, este totuşi nevoie de mai mult. Atunci cînd vorbele lui vor uni oameni şi destine am să cred, atunci cînd îmi va arăta un om demn de scaunul româniei am să sper… pînă atunci rămîn un străin cu acte de român şi foarte dezamăgit de instituţiile ţării.” Inspirată sau nu, interesantă sau nu, fraza de mai sus ramîne în picioare şi  faptul că ţara asta nu o pot numi „acasă” şi că aici nu-mi pot găsi liniştea cu care să construiesc, să dezvolt ceva este foarte trist. Cred că vorbele lui puteau uni şi oameni şi destine (am văzut în scurta precampanie), cred că este un om demn de această funcţie şi avînd în vedere faptul că a „dezumflat” multe suflete care sperau îmi spune multe, cu toate acestea, faptul ca s-a retras din această luptă… încă nu am cuvinte să-mi exprim scîrba, tristetea şi intoleranţa faţă de românia dar va veni şi ziua cînd, de undeva de departe voi scrie detaşat pe blogul propriu: „Te-am pupat românia, pentru totdeauna!

Ca întotdeauna în această ţară simt că… s-a rezolvat, nu se poate. Şi, dacă şi acest guvern face ca Ceauşescu şi ca toate guvernele de pînă acum şi „oferă” (în campanie) 500E copiilor „proaspăt” născuţi, chiar dacă avem programe gen „prima casă” care nu merg iar românia nu vede, chiar dacă „ei” se ceartă de atîta amar de vreme pe Udre şi Ridzi iar românia nu este deranjată… cred că este super justificată retragerea mai sus amintită şi mai cred că românia are cetăţenii care-i merită.

Cu respect românia, cu respect!

Twitter Digg Delicious Stumbleupon Technorati Facebook Email

Trackbacks/Pingbacks

  1. » Blog Archive » Eu şi părerea mea - 5 octombrie 2009

    […] în “S-a rezolvat: nu se poate!” că sînt unul din susţinătorii Principelui Radu Duda şi, cu acest articol mă cam […]

Leave a Reply