Războiul celor două roze(te) ©

Între GIGI şi MITICĂ. Între MITICĂ şi GIGI. Se fac spume, se-nghesuie invective, se arată măciuca ameninţării totale. Fotbalul nostru, respiră sacadat la nivel de găoază. Fiecare dejecţie are personalitatea ei. Un lirism flatulent ne ţine de nas în faţa micului ecran. E război. Pentru că marmelada a început să fie din ce în ce mai preţioasă. E multă şi toţi vor să se mânjească puţin la gură

Unul ştie despre celălalt. Celălalt a văzut cu ochii lui cum... Nici un sentiment onorabil, de vomă, nu mai poţi să ai. Oala de noapte şi de zi, cu lături, a fost pusă pe foc. Iancul, Coposul, Condescul, Borciul… Se frământă analfabetul limbii române cu tot cu onomatopee. Se fac trimiteri la tot felul de instanţe şi tribunale cu nume de cântar de aprozar. Se vinde la kilogram imagine. Multă. Foarte multă imagine. Se scade, se adună, se dă cu rest. Până în cifra 18. Unii vor să fie cu alţii. Alţii stau cu partea dorsală a gândirii în mai multe bărci. Asta are, asta n-are, asta e câştigătoare! Iar ciclopul federaţiei, ochiul suprem, nu se mai joacă, cică, de-a omleta, cu toţi strâmbcredincioşii. Cu cât ţii nasul mai sus cu atât mai repede mirosul dispare…

Despre spărgătorul de muci şi seminţe din tribună, numai de bine. El va reveni iar şi iar, mereu mai fraier, cu trâmbiţa plină de carne, să-şi verse cum numai el ştie, frustrarea. Împrăştiat, pe toţi şi pe tot ce mişcă.  Va fi interzis, va fi gonit, va fi luat suav şi pedagogic la omor, va fi călcat în pulane şi gazat, el se va întoarce…

Poate că-i prost, poate c-a-nceput să-i placă.  Sau poate că fără el, toată mizeria asta, ce din păcate, nu se mai rostogoleşte de mult doar prin iarbă, n-ar mai avea de ce să poarte un nume…

Hai, veniţi!  Luaţi de cumpăraţi bilet!

Twitter Digg Delicious Stumbleupon Technorati Facebook Email

1 comentariu pentru “Războiul celor două roze(te) ©”