Potenţial

Întâlnesc destul de des sintagma „întregul potențial al unei persoane”. Fiecare se străduiește să-și atingă nivelul maxim al propriului potențial, dar la ce anume se referă asta este, de cele mai multe ori, lăsat în umbra nezicerii.

Potențialul nu poate fi definit decât în raport cu ceva anume. Avem un anume potențial de-a înota și altul referitor la creația artistică. Un bețiv își caută potențialul pe fundul sticlelor și e posibil ca cea mai mare realizare a lui, cea cu care se laudă mereu, să fie golirea multor sticle în cadrul unei beții de pomină.

Rezultă de aici că potențialul este și o chestiune subiectivă, pentru că ceea ce pare împlinire pentru unii este irosire pentru alții. Un mare sportiv ar fi putut ajunge un celebru chirurg. Care dintre cele două posibilități primează?

Ajungem, deci, și la necesitatea de-a alege între mai multe manifestări ale potențialului propriu și problema începe să se complice. Concentrarea pe o direcție implică automat renunțarea la multe altele. Ba, și mai mult, Implică și dezamăgirea inevitabilă a așteptărilor altora. A acelora care-ar fi ales altfel și din punctul cărora potențialul tău nu s-a manifestat plenar.

Oricum am face, trăim într-o lume a lui „Ce-ar fi fost dacă…!”, a șanselor ratate și-a nostalgiilor. Iar asta cu atât mai mult cu cât realizările smulse pe drumul ales nu se ridică la înălțimea așteptărilor, a succesului și-a recunoașterii anticipate.

Paradoxul este că, cu cât răzbim mai sus într-un domeniu, renunțăm la mai multe, pentru că urmându-ne chemarea, accelerăm deciziile, acordându-le din ce în ce mai puțină atenție.

Goana spre vârf ne orbește, de multe ori.

Concluzia ar fi că atingerea întregului potențial ține de egoism, de concentrarea pe ținte subiective și de ignorarea criticilor și sugestiilor celor de pe marginile traseului propriu.

Recunoașterea semenilor se smulge abia la capătul acestui culoar egoist și, în mod obligatoriu, prin reușită. Celor care n-ajung pe podium nu le rămâne decât îndoiala ce le șoptește nostalgic: „Ei, dacă te-ai fi făcut chirurg!….”

Twitter Digg Delicious Stumbleupon Technorati Facebook Email

Zero comentarii deocamdata... Hai, prinde curaj!

Leave a Reply