Manele şi buget

Citesc despre faptul că un manelist oarecare are patru maşini de lux, cinci case şi 13 terenuri, dar nu plăteşte impozit pe venit. Lumea sare indignată, că aşa ceva nu-i posibil şi că asta denotă o complacere a autorităţilor şi dovedeşte bigamia politicienilor care declară sus şi tare că se luptă cu corupţia, dar nu face nimic ca s-o eradice cu adevărat. De aia bugetul ţării suferă şi nu sunt bani de salarii (LA BUGETARI!) şi pensii!

Eu sunt un liberal convins, care consideră că impozitul şi statul trebuie să fie minimal. Dimpotrivă, mi se pare că starea actuală, în care în doar cinci ani statul s-a dublat ca număr de bugetari, este aberantă. Manelistul acela îşi are propriul lui interes şi, din punctul lui de vedere şi-al familiei lui, bine face! Trebuie să fii naiv ca să crezi că, dacă guvernul ar strânge şurubul taxelor, manelistul cu pricina va ridica din umeri şi va băga mâna-n buzunar ca să-şi plătească dările. Recte, nimic nu-l împiedică pe respectivul manelist să-şi ceară cetăţenia altui stat şi să-şi mute veniturile acolo. Ar putea, atunci, să apară în România ca antreprenor muzical-investitor străin. Atunci faptul că „investeşte” aici, cumpărând terenuri şi construind case (adică injectând bani în economie şi dând de lucru la constructorii români) ar fi de-a dreptul lăudabil. Bănuiesc că, dacă băieţii de la U2 ar veni să-şi facă vile în România, ar fi prezentaţi la ştiri cu mare laudă şi emfază. Ce impozit pe venit să plătească? Plătesc la ei în UK!

Bănuiesc că, oricum, impozit la primărie pe case şi maşini şi-a plătit omul. Mai bănuiesc că şi-a achitat şi taxele ca să-şi obţină înmatricularea maşinilor şi autorizaţia de construcţie. Doar n-o vrea omul să se trezească cu vreun primar zelos cu buldozerul la poarta lui. Dacă şi-ar face microîntreprindere şi ar plăti 3% din venit, s-ar chema deja că omul este investitor cât se poate de legitim. Poate că aşa şi este!

Din păcate, articolul nu dă asemenea detalii. Preferă doar să înfiereze cu mânie proletară faptul că respectivul om nu stă cu mâna întinsă la stat, ci-şi poartă singur de grijă. Probabil că nu contribuie la sistemul de pensii sau la cel de sănătate. Şi n-o face fiindcă ştie c-ar arunca banii pe fereastră. Ştie şi că, la o adică, la fel cum face orice om serios, inclusiv preşedintele ţării, dacă e cazul, va merge la Viena pentru spitalizare.

De fapt, cine ar avea motive de nemulţumire? Eu? Cu ce m-aş alege eu, dacă manelistul şi-ar plăti impozitele? Probabil cu nimic! Doar clientela politică, cea abonată la afaceri grase pe ban public, căpuşele noastre naţionale, ar avea de câştigat. Ar mai pune de-o afacere şi şi-ar face şi ei vile şi şi-ar mai lua încă o maşină de lux. Mulţam fain!

Dacă aş ştii că statul ar fi format din profesionişti care ar folosi resursele naţionale ca să construiască viitorul ţării, atunci poate lucrurile ar sta altfel. Dar, aşa…

M-apuc şi eu de manele!

{ionutsk}

Dacă ţi-a plăcut acest articol mult de tot te invit să te abonezi la RSS. Dacă ţi-a plăcut acest articol mult, mult de tot atunci te invit să te înregistrezi pe site ca să devii membru în comunitatea noastră şi poate într-o zi dărîmăm guvernul, construim o autostradă sau… bem o bere!
Twitter Digg Delicious Stumbleupon Technorati Facebook Email

One Response to “Manele şi buget”