Libracadabra 50 ©

Ce-ți pasă de textele de lege și de ordonanțe? Ție a iubi îți lipsește. E o stare la fel de veche ca omenirea. Ai căutat starea asta în tot felul de rituri, prin dansuri, cântece, ai ținut post, chin fizic, ai luat droguri…

Ai descoperit stele în care să citești despre ea, ai spălat picioare, ai negat-o și ai avut apoi pretenția să demonstrezi că există.

Iar dacă ai vorbit despre dragoste celorlalți, ei ți-au râs în nas! Oameni serioși care știu să despartă adevărul de iluzie: când ai să te trezești la adevăratele realități, toate problemele tale practice, morale și spirituale fi-vor rezolvate… etc… etc…

Te-ai gândit: am oare timp să inventariez atâtea, să le măsor, să mă contrazic pentru greșelile mele? Mă îmbrac, dar mă îmbrac prost în cuvinte și fiecare dintre ele e discutabil.

Poate e o chestiune de morală. Ești ușuratic și rău. Așa că un pic de bunăvoință, câteva eforturi ici și colo, ți-ar fi de folos. De acord, nu trăiești numai cu iubire, dar până în prezent nici societatea umană nu s-a dovedit capabilă să le asigure tuturor iubirea.

Probabil că pe măsură ce progresul tehnic ne va permite să ne mai tragem sufletul, căutarea iubirii va înlocui celelalte aspirații. Sau nu!

Ce, este vreo logică în aceea că anumite veștminte, pe un anumit trup, îți fac inima să bată și îți așteaptă dorința?

Trăiești înăbușit, într-un cartier de suferință. Cu pante, chemări, rugăminți și refuzuri. Pleci de-acasă, îți consumi iubirea și te întorci bătrân, habar n-ai de câte mii de ani sau tânăr de cinci minute. Nu vrei să te lepezi de cârjele pe care le-ai moștenit de la înaintași. Ești paralizat într-un sentiment diform și deja te simți plictisit și rogi tot felul de conjuncturi să te poarte.

Un tâlhar îți consumă o parte din viață. Ăla ești tu! Tare rău trebuie să te fi zăpăcit tot scotocind prin angrenajele iubirii!

Ai pus iubirea să-ți iubească, iubind ea și-a înfipt rădăcinile în tine și-a aruncat capcanele și-a întemeiat puterea și te-a forțat să fii un om populat pe dinăuntru.  Atunci când iubirea ta o să vrea să-și câștige osul, va face tot ce i se cere ca sentiment. E drumul cel mai scurt către răsplată și ea a înțeles.

Iubirea se bazează pe instinct și nu pe rațiune. Iubitorul o conduce pe iubitoare după regulile unui joc pe care amândoi îl ignoră. Ce naiba, iubirea e ca o vacă sacră: putem s-o împingem puțin mai încolo, să ne eliberăm viața!

Ți s-a spus că iubirea unui om nu e decât o luptă a cărnii slabe într-un înveliș slab. Că trebuie s-o lovești cu călcâiul în coaste ca să câștigi cursa. Că se poate iubi în vis și se poate iubi în realitate. Tu ai vrut o iubire reală. În acest sens, consideră scrierea de față o ficțiune.

Să știi că s-a terminat cursa. Iar eu l-am cunoscut pe Învingător.

• sfârșit •

 

Nota autorului: 

Credeți-mă, cu cât te consideri mai iute la minte, cu atât te paște primejdia de a greși în ceea ce faci, căci înțelegerea îți dă ghes să începi dar puțina cunoaștere nu-ți îngăduie să și duci la bun sfârșit ce-ai început.

Ce-ți veni? am fost întrebat. Și mai ales ce vrea să-nsemne monstruozitatea asta: LIBRACADABRA?

O explicație ar fi că atunci când m-am apucat de această serie, economisisem foarte multă durere de dinți, din aceea care te ia cu tot cu durere de cap. Și mi-am dorit să fiu un scamator, să pot printr-o formulă magică, solomonie ori fermecătură, orice numai să scap de supliciu. Cum termenul cel mai uzitat și la îndemână mi-a fost abracadabra, am gândit imediat o formulă de introducere, aglutinând și Libra, semn zodiacal al balanței, ca să fie cântărite și cumpănite toate care vor fi scrise. Și mi s-a părut că amândouă cuvintele m-au privit în ochi cu înțeles…

Cei interesați vor avea la îndemână atât informații teoretice cât și variate și bogate exerciții practice, care sintetizează și concretizează faptul că Iubirea-nu-alege dar ajută mult la fixarea unor sentimente pe viață.

Dacă după episodul 50 mai aveți timp să recitiți episodul 1, o să-mi dați dreptate.

Twitter Digg Delicious Stumbleupon Technorati Facebook Email

2 Responses to “Libracadabra 50 ©”