Ieşirea la lumină

Rezultatele ultimei sesiuni de examene de bacalaureat mi se par un indicator al ieşirii de sub mantia comodă a miturilor şi intrarea într-o eră a adevărului crud. Dincolo de cauze, care sunt diverse şi se îmbină în mod complex, cred că începe să se termine zodia diplomelor. Încă de pe vremea ceauşismului, diploma era o obsesie. Trebuia să obţii cât mai multe diplome, iar învăţământul se transformase într-o tiparniţă care avea de-a face din ce în ce mai puţin cu procesul educaţiei şi formării de specialişti veritabili.

Am tras la o parte covorul sub care vârâserăm ani la rând gunoiul din învăţământ şi acum vedem viermuiala de dedesubt. Iar totul este opera unei chichiţe tehnologice: camera de supraveghere, corelată cu sancţiuni aspre pentru cei prinşi. Probabil urmează un tsunami a cărui efecte se vor vedea în anii viitori. Vor fi afectate multe: prestigiul multor şcoli şi-al multor profesori, raportul profesor-elev-părinte (cel împănat cu meditaţii care nu erau decât o formă de mită greu de dovedit), şi, în ultimă instanţă, însăşi valoarea pe care o conferă cuiva absolvirea unui liceu. Totul în învăţământ trebuie regândit. Începând cu obiectivele acestui proces. Poate, în sfârşit, asistăm la o reală dezbatere! (ştiu, rămân un naiv).

Ultima măsură care-ar trebui luată este scoaterea camerelor de supraveghere din sălile de examen. Asta ar fi echivalent cu aşezarea preşului la loc peste mormanul de mizerie.

Ar fi vremea ca orice activitate din ţara asta să se profesionalizeze, la modul real şi profund, fie că vorbim de politică, de administraţie publică, educaţie sau sănătate. Vremea amatorismului post-revoluţionar, a celor care se descurcă după ureche şi cu telefonul, a speculatorului imobiliar şi la bursă şi a traiului pe creditul luat de la bancă se pare că a trecut.

Twitter Digg Delicious Stumbleupon Technorati Facebook Email

3 Responses to “Ieşirea la lumină”