Dincolo de nori II – Mergem mai departe!

Un amic îmi spunea într-un moment de sinceritate că e o foarte mare diferenţă între personajul Meneopol care scrie pe blog şi persoana din viaţa reală, adică Daniel. Era un fel de reproş, cică aş minţi poporul şi că cei care mă cunosc văd altfel lucrurile. Pentru cei care gîndesc aşa fac următoarele precizări:
a) e adevărat că Meneopol este altfel decît autorul lui pentru că, între noi fie vorba, este doar un personaj, o invenţie. În plus, avînd în vedere vremurile, chiar şi eu încerc să mă schimb, să mă reinventez şi să mă adaptez.
be) da, am minţit şi vă voi minţi în continuare prin omisiune şi asta pentru că încerc să mă detaşez, să evit povestirea în amănunt a problemelor personale de care niciunul dintre noi nu duce lipsă dar vă pot garanta că nu exagerez atunci cînd vorbesc despre realizări. Iar cel care crede că realizările apar fără sudoare se înşeală amarnic ori e maxim de prost.

Aşadar în cele ce urmează am să vă rog să daţi o raită printr-un text mai vechi (Dincolo de nori) şi apoi să reveniţi aici pentru a mai discuta cîte una, cîte alta! Vreau să vorbim puţin despre realizări pentru că aşa am promis în ianuarie. Şi ca să fiu corect faţă de toată lumea precizez din capul locului că tot ceea ce-am realizat s-a făcut cu eforturi şi sacrificii imense, nu s-a întîmplat peste noapte, au fost dileme şi lupte interioare ce nu le doresc nimănui şi cu toate astea… iată că programul propus atunci, în ianuarie, s-a desfăşurat conform planurilor. Şi pentru asta merită să zîmbesc şi să mă bucur!

Experimentul despre care vorbeam pe la mijlocul lui ianuarie astăzi prinde contur. În curînd mă achit de o datorie apăsătoare faţă de bancă, mai pe şleau devin un ţăran liber. 🙂 Despre relaţia mea cu banca poate discutăm mai pe larg altădată, mi-au dovedit că nu gîndim la fel. Sau poate nu mai discutăm niciodată! Uneori pe cei proşti, nepregătiţi, pe neprofesionişti trebuie să-i laşi în urmă, să moară în propria zeamă.
Vă vine sau nu să credeţi am făcut rost de cei 30.000 euro şi deja mă gîndesc la partea a doua a experimentului şi anume la Germania.

Au fost 5 luni de socoteli, calcule, agitaţie şi frămîntări dar astăzi pot răsufla uşurat. Am renunţat la lucruri valoroase dar pentru întreţinerea cărora ar fi trebuit să sacrific persoanele dragi. Pierderile ar fi fost nemăsurabile şi chiar dacă nu toţi înţeleg deciziile mele îi asigur pe toţi că peste un an îmi vor da dreptate iar unii dintre cei care astăzi mă judecă (chiar dacă nu mi-au întins o mînă de ajutor cînd trebuia) mă vor invidia.

O iau de la capăt şi chiar dacă nici un început nu este simplu eu recomand tuturor să ia viaţa-n piept cu hotărîre şi tupeu, trebuie să ne reaşezăm valorile şi priorităţile că altfel se alege praful.

După cum spuneam gîndul meu zboară deja spre Germania, mai exact spre München (iaca că ştiu să scriu cu „ü”). Dar pînă la Germania îmi doresc nespus să-l cunosc personal pe Tudor şi pe Christian, iar vocile pe care le văd (că eu văd voci 🙂 )  spun că momentul se apropie.

Pentru că de astăzi sînt un ţăran liber vreau să devin ceva mai cuminte (pe interior că pe exterior cu două ţoale mişto poţi arăta cum vrei tu!), mai liniştit, mai cumpătat. De azi vreau să investesc toată munca şi timpul meu în concedii, excursii şi călătorii, hobbyuri, distracţie, prieteni vechi şi noi.

De astăzi vreau să mă ocup serios de părăsirea româniei. Nu vreau să fug din românia, vreau doar să plec şi să uit toată experienţa celor 35 de ani pierduţi aici! Copilul meu nu trebuie să vadă ce se-ntîmplă aici iar eu am obosit deja să maschez, să colorez în roz greşelile celor pe care-i întîlneşte.

Dar să lăsăm lucrurile triste! Rămîi pe-aproape ca să ne bucurăm împreună de veşti bune şi de întîmplări mişto. Fericirea mea are o mare legătură cu libertate aşa că vă doresc tuturor eliberare maximă! 🙂

Twitter Digg Delicious Stumbleupon Technorati Facebook Email

6 Responses to “Dincolo de nori II – Mergem mai departe!”