Decât român ©

1 decembrie 2011 4 Comentarii

Ne apucau de ouă puii
Şi le storceau ca pe lămâi,

Părinţii se jucau de-a morţii
În perioada cu promoţii,

Ca iepurii făceam de pază
Bărbaţi, femei, ce mai contează?,

Ispitele trăgeau pe nară
Voinţa noastră populară,

Aveam chiar vânătăi în coate
Fiindcă iertam de nu se poate,

Duceam o cruce cu blestem
Şi-o desenam pe cruci de lemn,

Ne resetam într-una sfinţii,
Pe lună/o dată spălam dinţii,

Din capra ta scoteam ficaţii,
Capră şi noi stăteam la alţii,

Ştiam că totu-i de vânzare,
Ţineam pe umeri cap cu gheare,

Prin gură răspândeam organe
Mâncaţi de cur dar morţi de foame!

Acum pândim la avizier
Şi aşteptăm un semn din cer,

Deşi pare bătut în cuie
Ăla de Sus ne dă la……

Social, Versuri
, ,

Despre autor: Cristian Oprea

Fericit în nefericire că mai pot fi sănătos printre nesănătoşi. Fascinat de trecut, înglobat în prezent, curios peste măsură, de câţi mârlani este nevoie pentru a deşuruba o ţară/continent/planetă. A lu’ mneatale pă vecie dragă cetitorule,
Toate articolele semnate de Cristian Oprea →

4 Comentarii la “Decât român ©”

  1. mitzaabiciclista Răspunde 3 decembrie 2011 la 00:21

    Pitorească poezia ta. Cam ca România, aşa.

  2. danAlex ARAD Răspunde 5 decembrie 2011 la 19:33

    Shtii sa faci poezii…DESHTEPTE!
    Substraturile filozofice profunde,dublate de umor neaosh fac deliciul poeziilor pe care ni le oferi.MULTZUMESC,MI-AI DESCRETZIT FRUNTEA.CU STIMA…

Postează un comentariu