Celula societăţii ©

Ploua sticlos şi monoton. Dintr-un anume colţ al oraşului puteai să numeri mai toate cearcănele viitorului…

El era lângă mine. Cu mintea în altă parte. Îşi trecea nervos cuantumul nepăsării de pe-un picior pe altul şi scotea din pachet numai ţigări ude…

Tu-ţi morţii mă-tii de ploaie! Te-a mâncat în cur? Te-a mâncat! Ai vrut consiliere de specialitate, am mers. Ne-a luat banii? Ni i-a luat, da’ baremi ne-a vorbit frumos! Ce naiba măi femeie, dacă vrei divorţ  spune-o în clar! “Eşti un dobitoc soţul meu drag, deşi acum cinci ani erai doar soţul meu drag şi atât, nu-ţi mai suport mirosul deoarece eu adulmec acum pe altã dâră, te urăsc şi punct!” Băgăm dracu’ actele, găsim un nesăţios de-ăla de avocat care să ne ia şi guma de la chiloţi, că dac-am fost proşti şi n-am ştiut ce vrem, las’ să ne ia banii, şi oprim pentru Dumnezeu odată fericirea asta simulată în care nici mă-ta, cu care n-am nimic da’ trebuie să recunoşti şi tu că e taaare infantilă, în care nici ea cum spuneam, nu mai crede! Şi să plecăm odată acasă că mi-a intrat în oase apăraia asta!

Mă amuza teribil  cu figura lui de jucărie bosumflată.

Parcă ţi-am pus o întrebare, iubitule. Şi nu, nu plec de-aici până nu lămureşti ce te-am rugat! Cu jumătatea, dacă nu eşti puţin imperativă şi necruţătoare, nu rezolvi mare lucru! Lor le vine bine doar când te pun ei pe tine cu faţa la zid…

Formăm noi o familie, dragostea mea? Vreau să spun, cu adevărat o familie? Şi mie nu mi se pare deloc o întrebare foarte dificilă. La care să nu poţi să dai şi tu un răspuns. Iubirea noastră mai face ea singură parfumul casei? Săruturile noastre mai sunt dulci, nopţile noastre mai sunt fericite? Tu stai lângă mine, dar eşti lângă mine? Mă sprijini, te mai interesează şi altceva decât dorinţa, mai ştii să faci şi altceva decât să întinzi mâna şi să mă culegi pentru că, nu-i aşa, eu trebuie să fiu mereu acolo, proaspătă şi înmiresmată ca mâna ta să se bucure pe deplin de cules?

Înveţi tu ceva din mângâierile mele? Nu cumva viaţa ta a devenit foarte săracă pentru că bătăile inimii tale nu mai au loc unde să se-mplinească? Şi din cauza asta ai ales tăcerea? Nu cumva tu te odihneşti acum de prea multă dragoste? Pe care eu ţi-am oferit-o ca să fii satisfăcut? Să fii satisfăcut fără teama de-a te istovi?

Pachetul de ţigări se chirci la starea primară de cocoloş şi luă direcţia feţei mele, urmat de un strănut perfect bărbătesc şi de-o eliberare efervescentă a foselor nazale.

Eşti proastă fă! Şi ştii de ce? Pentru că eu, deşi am ţinut în mine tot timpul ăsta durerea că m-am însurat c-o curvă, pentru că am ştiut-o fã, şi de câte ori şi cu cine te frecai tu, io te-am iubit pă bune sărăcio, aşa că mai lasă-mă cu jocu’ ăsta de scenă, cu nevoile tale…

Da’ nevoile mele, fă? Ştii tu la ce a servit până la urmă căsătoria asta a noastră? Hai ca s-o dăm în fapt, că io nu m-ascund ca tine filozoafo, care-ţi ţii tu bikinii în buzunaru’ şefului, nu m-ascund după cuvinte d-astea mari! Fă, ca s-o ştii de la mine, în căsătoria asta n-am fãcut decât să ne-mpărţim unul altuia, problemele pe care nu le-am fi avut niciodată dac-am fi rămas singuri! Aia e! Fiecare cu-a mă-sii!

Ploua în continuare… Resturi de trecători zgribuliseră lacustru marginile trotuarelor. Cineva se purtase ca un laş. Ca un laş pentru că, refuzând să se mişte, descoperise cât de gol e. Pe dinăuntru. Şi am început să mai şi plâng, ca o proastă. Da’ de ce plâng eu oare?!

În incinta magazinului sub a cărui frunte de streşini ne adăpostiserăm, patronul şi patroana aveau un complex şi matur schimb de idei :

– Uite nevastă, să vezi şi tu o familie fericită! Ea plânge, fiindcă aşa trebuie să plângă femeile când iubesc şi el îi dă cu flit, pentru că aşa trebuie să facă bărbaţii când femeile plâng. Ce-ţi spuneam eu, o familie fericită!

Dacă ţi-a plăcut acest articol mult de tot te invit să te abonezi la RSS. Dacă ţi-a plăcut acest articol mult, mult de tot atunci te invit să te înregistrezi pe site ca să devii membru în comunitatea noastră şi poate într-o zi dărîmăm guvernul, construim o autostradă sau… bem o bere!
Twitter Digg Delicious Stumbleupon Technorati Facebook Email

6 comentarii pentru “Celula societăţii ©”