Celui ce s-a dus cu duşii ©

A murit Adrian Păunescu… Poate că unii au dat la o parte ştirea cu nepăsare telurică. Cu siguranţă mai există semeni care n-au citit în viaţa lor o poezie. Poate că mai există simetrii obscure între sictir şi oftat. Dar a murit un fel de om cu care foarte mulţi dintre noi nu se vor mai întâlni. Nu în această viaţă.

Nu vreau să vă răpesc prea mult din disperarea de zi cu zi. Nu interesează pe nimeni cât de tare pot să mă doară amintirile! Ale unei adolescenţe purtată în adidaşi şi blugi şi revertebrată prin cântecul cenaclului. Gusturile parcă nu se discută, nu? Acum asta nici nu mai contează. Dar contează că am fost contemporan cu un om mai mult decât inteligent. Cu un om capabil să şi facă, într-o ţară unde din ce în ce mai mulţi ştiu doar să spună. Am cunoscut un om care ne cunoştea foarte bine pe noi toţi, un om pe care nu-l puteai privi în ochi dacă nu-ţi erau familiare altitudinile propriului intelect.

Sunt unii care-l urăsc pentru greşelile sale. Aşa este, Adrian Păunescu a şi greşit. Uneori foarte grav. Dar binele pe care l-a făcut într-una, chiar şi celor mai mulţi dintre cei care îl duşmăneau cu sete, întrece orice metaforă. Şi poetul s-a hrănit în fiecare vers, cu metafora.

Eram fericit, ca să vedeţi ce fericiri am şi eu, că-n aceste distruse ruine tricolore pot respira alături de Fănuş Neagu, de Dinu Săraru şi de Adrian Păunescu. În gândurile mele, ultimii trei purtători de cuvânt ai literaturii române. Adrian Păunescu, din acest noiembrie, s-a dus cu duşii… Cu transpiraţii muncitori din stele ai frumuseţii limbii noastre, cea construită cu migala stilului şi atinsă de pleoapa nemuririi. Fănuş zace de peste cinci ani, într-un pat optimist de spital, dând cu capu’ de zid o prea latentă ciroză. Dinu Săraru e din ce în ce mai bătrân. Poate că Moartea a-nvăţat în sfârşit să citească! Şi n-are, din câte văd, gusturi proaste!

Un singur popas vă mai cer. Chiar dacă nu resimţiţi vreun spirit artistic în preajmă, căutaţi-vă într-o zi, prin poezia lui Adrian Păunescu. S-ar putea, cine ştie cum, să vă regăsiţi….

Dumnezeu să-l ierte!

{cristi}

Dacă ţi-a plăcut acest articol mult de tot te invit să te abonezi la RSS. Dacă ţi-a plăcut acest articol mult, mult de tot atunci te invit să te înregistrezi pe site ca să devii membru în comunitatea noastră şi poate într-o zi dărîmăm guvernul, construim o autostradă sau… bem o bere!
Twitter Digg Delicious Stumbleupon Technorati Facebook Email

1 comentariu pentru “Celui ce s-a dus cu duşii ©”