Ce mama naibii pute-n Danemarca?

Tot citind ştirile de pretutindeni, lumea asta pare năpădită de probleme fără soluţie reală. Adică, chiar dacă există soluţii teoretice, acestea nu pot fi aplicate, pentru că „nu convin” unuia sau altuia. Foarte mulţi s-au învăţat cu binele (cu prea-binele, după părerea mea) ca să renunţe benevol la tabieturi de dragul problemelor lumii şi fraţilor boşimani (sau ce-or fi ei). Din păcate, aşa cum România geme de interese care nu pot fi puse de acord, la fel şi UE e un mecanism blocat, boală de care suferim, de altfel, şi la nivel planetar. Lumea a devenit o sală în care toţi vorbesc şi nimeni nu mai ascultă!

Ăi mai din capu’ mesei şi-au zis că poate-poate rezolvă problema inundând planeta cu bani. Disperarea lipsei de soluţii s-a tradus în frenezia unor planuri financiare mamut, care să stingă Fukushima fumegândă a lumii. Trilionul de coco a devenit deja un termen cu care ne-am obişnuit. Dar lumea asta e ca un prunc care plânge, pentru că scutecul s-a umplut şi-a început şi să pută şi să dea-n mâncărime. Plânge plodul şi ăştia-l momesc cu bani. Uite, tată, jucăria! Nu mai plânge şi ţi-o dau! Dar, scutecul tot plin e! Iar boierii nu prea se-nghesuie să-şi sumece sumanele ca să dezlege nodul sub care colcăie problema adevărată. Prea pute!

Şi, chiar dacă l-ar dezlega, ar fi în situaţia ingrată de-a poza stând cu o grămadă de rahat în mână, fără să ştie ce să facă cu el. Ar începe, probabil, un joc de-a azvârlitul mâţei în poala altuia. De fapt, cam asta reprezintă răzbelul valutar actual, dus pe surzeşte. America tipăreşte hârtiuţe în draci, momind pe restu’ cum c-ar fi numa’ bune de şters pe mânuţe şi pe unde mai e trebuinţă. Că, de la aruncat de la unul la altul scutecul, n-au făcut decât să se-mpută toţi.

Cu alternativa asta în faţă, nu-i de mirare că boierii se îmboldesc unul pe altul să purceadă spre plodul răhăţit, încă zâmbindu-şi mieros, dar nefăcând nimic concret. Fiecare, însă, încearcă să şteargă baiul cu mâna altuia, sperând c-o să se strecoare cumva şi-o să scape neatins.

Şi după cum s-a constatat în alte cazuri de blocaj, când presiunea creşte şi nimeni nu face nimic, ”The shit hits the fan” şi să vezi atunci distracţie!

Da’, mai avem pân-atunci vreme de-o cafea! Și de-un taifas. Poate, cine ştie, descoperă vreun savant cum să ne scape de scutece pline. Savant, magician, orice-ar fi el, numai să rezolve pocinogu’! Că-l acoperim în hârtii tipărite, mai tare ca pe-n manelist la modă! Asta, da! Asta, ştim face!

Twitter Digg Delicious Stumbleupon Technorati Facebook Email

2 Responses to “Ce mama naibii pute-n Danemarca?”