cataSTROFE ©
Cu tremur în glas îţi şoptesc
Sub Luna galbenă de icter,
Că m-aş da jos să te iubesc
Chiar de pe scara RICHTER!
Dar tu zaci prăbuşită-n cot
Şi magnitudinea din buze
Se crapă cu pereţi cu tot
Peste pornirile-mi confuze.
Mă-ngroapă-ncet uimirea ta
Şi întrebări cu geamuri sparte
De pe cuvinte parc-ar vrea
Să dea molozul la o parte.
Vreau să trăieşti seismul meu,
M-am săturat să fiu decentul
Care s-a sinistrat mereu
Fără să-ţi afle epicentrul…!
aprilie 2010