cataSTROFE ©

Cu  tremur în glas  îţi  şoptesc
Sub Luna  galbenă  de  icter,
Că  m-aş  da  jos  să  te  iubesc
Chiar  de  pe  scara  RICHTER!

Dar  tu  zaci prăbuşită-n  cot
Şi  magnitudinea din  buze
Se  crapă  cu  pereţi  cu  tot
Peste  pornirile-mi  confuze.

Mă-ngroapă-ncet   uimirea  ta
Şi  întrebări  cu  geamuri  sparte
De  pe  cuvinte  parc-ar  vrea
Să  dea  molozul  la  o  parte.

Vreau  să  trăieşti  seismul meu,
M-am  săturat  să  fiu  decentul
Care  s-a  sinistrat mereu
Fără  să-ţi  afle  epicentrul…!

aprilie 2010