Autodenunţ

Prin prezenta, subsemnatul recunosc faptul că profit de orice subterfugiu, legal sau nu, ca să nu contribui cu nici un leu la visteria statului. Declar că fac asta deoarece sunt convins că leul acela, muncit de mine, s-ar irosi degeaba dacă l-aş da pe mâna guvernului.

Mi se tot bagă-n faţă bieţii pensionari care stau cu mâna-ntinsă dup-o viaţă de muncă. Mi se-arată dascăli cârpiţi în coate şi cu priviri famelice, încă prea demni ca să cerşească. Cum ar veni, pe mine m-aşteaptă! Leul ăla al meu i-ar face pe toţi fericiţi şi zâmbitori. Şcolile ar deveni ca prin minune performante, spitalele ar fi ultimul răcnet şi nimeni, da’ nimeni-nimeni n-ar mai fi nevoit să ceară şpagă sau să se dea, de foame, la comisioane grase din banul public.

L-am tot auzit pe Boc înfierând pensiile nesimţite. Când mi-o arăta vreo pensie d-asta nesimţită redusă cu un leu, atunci m-oi gândi să duc şi eu mâna la buzunar. Când oi vedea prin jurul meu vreun indicator către autostradă, m-oi mai gândi odată. Când o merge trenul, nu cu 260 km la oră, ca-n Franţa, da’ măcar cu vreo 160 km/h, o să iau leul ăla-n mână. Iar când oi vedea condamnări definitive în justiţie, atunci promit că-ntreb pe cineva unde-i în oraş ghişeul finanţelor!

Ar mai fi lucruri la care visez. Am făcut referendum pt unicameral şi parlament redus. Am zis că modificăm constituţia. Am zis şi că reducem numărul de bugetari. Că legile cu privire la taxe şi impozite nu se vor aplica decât după şase luni de la promulgare şi nu peste noapte.

Am zis multe! Dar de făcut, în afară de dat din gură şi dus ţara-n gard, nu prea am făcut.

De aceea ţin de leul meu din buzunar. N-are rost să-l arunc pe fereastră. Guvernele României au împrumutat 100 de miliarde de dolari şi nu le-a ajuns să facă mai nimic, iar datoria creşte cu 2 milioane de EURO pe zi. Un gospodar ar tăia din cheltuieli, ca să nu mai trebuiască să se-mprumute.

Ziceţi că dac-ar da afară , să zicem, 500.000 de bugetari ar scârţâi statul din încheieturi şi s-ar prăbuşi economia? Ei aşi! Oamenii ăştia nu trebuie nici azvârliţi în stradă, nici împuşcaţi. Trebuie doar privatizate sectoarele respective. Spitalele, de exemplu. Se plâng miniştri sănătăţii că medicii pendulează de la stat la privat. Să privatizeze tot şi se rezolvă. Facem asigurări de sănătate private şi gata! Guvernul, dacă vrea şi are de unde, n-are decât să ajute anumite categorii să-şi achite ratele la asigurările private de sănătate.

La fel şi învăţământul. Complet privatizate. Ca să ajute copiii, guvernul poate da burse sociale sau de merit.

Poşta? La câţi curieri sunt în ţara asta, nu văd de ce ţine statul ca poşta să fie de stat.

Căile ferate? La fel!

Ar scădea numărul de bugetari cu un milion, nu cu 500.000! În maximum şase luni. N-am auzit vreun politician propunând aşa ceva! Nu-i duce capul?

Şi-atunci de ce să le dau eu leul meu? Nu-i Europa destul de largă? Era o reclamă la un magazin: „Aici cumpăr, pentru că aici mă respectă!”. La fel fac şi eu cu leul meu!

Dacă ţi-a plăcut acest articol mult de tot te invit să te abonezi la RSS. Dacă ţi-a plăcut acest articol mult, mult de tot atunci te invit să te înregistrezi pe site ca să devii membru în comunitatea noastră şi poate într-o zi dărîmăm guvernul, construim o autostradă sau… bem o bere!
Twitter Digg Delicious Stumbleupon Technorati Facebook Email

2 Responses to “Autodenunţ”