Autoanulare©

M-am pripit,
Sorbindu-ţi iară
Şi înecându-mă de sete,
Ochii tăi, uriaşe dune
Ce m-au pârjolit în cete.

Dragostea?,
Un pod de lemne
Pe sub care vindem slut,
Delicat rotind taraba
Unde trebuie vândut.

Vin şi alţii
Să remarce,
Gestul nostru lung şi fad,
Şubrezind sub pleoape podul,
Se împiedică şi cad.

Între ei
Mai suntem noi,
Vechi prăpăstii regăsite,
Două vorbe mult prea mari
Ca să poată fi rostite…

Twitter Digg Delicious Stumbleupon Technorati Facebook Email

3 Responses to “Autoanulare©”