Afară din casă! ©

Afară din case! Afară din beci, afară din starea de melc între melci! Fă-ți mintea un pumn și lovește dibaci, pe cel care-ți spune că n-ai ce să faci. Pe cel care-ți cască gura ta rea, și-ți dă să înghiți promisiunea că-ți ia! Fă-ți mintea o gheară și apucă-l de gât, pe vecinul cu somnul atât de urât, pe omul corect și laș pân-la greață, ia-l dracu’ din casă și scoate-l la viață!

Tu chiar nu-nțelegi, că ei cer, ca din carte, să te-ndrăgostești de propria-ți moarte!

Afară din pielea ce-ți atârnă pe os, afară din laț și din cercul vicios, dorește-ți să simți într-o zi că ești viu, că refuzi în sfârșit, să mai intri în sicriu! Că refuzi să n-ai parte de nimic pe pământ, fiindcă alții s-au pus înainte la rând. CăDREPTATEA e gardul, după care-ai tânjit, și când dai să-l atingi vezi că-i proaspăt vopsit!

Afară din locul comun unde stai și-aștepți disperat la un pumn de mălai, și vezi cum îți curge din gură, molcom, curajul de-a fi pân-la urmă un OM! E prea mult nu-i așa, să fim toți la un loc, să lăsăm rușinea în scara de bloc și să dăm de pe noi stratul gros din sistem. E prea mult să fim mulți și să spunem ce vrem?

Afară cu toții, e nevoie de toți, să oprim transformarea într-un neam de roboți, să oprim hăhăiala ce ne calcă-n picioare și ne vrea programați pentru exterminare! Vreau să ies din baladă, să mă scutur de șorț, vreau să simt că am țară, nu să rumeg la colț, ca o slugă ce n-are niciodată de-ales. Vreau poporul român nu poporul homeless!

Hai afară din stadiul de aborigeni, vreau să fim iar români, vreau să fim cetățeni și nu doar pe hârtie. Hai afară din noi, să scăpăm de prostie!

Că ești bugetar sau muncești în privat, că îți pasă sau nu câte vieți ți-ai ratat, nu-i lăsa să mai creadă că pot face orice, nu-i lăsa să îți intre și în ADN!

Ieși afară din tine, fiindcă asta nu-i viață, tu nu vezi că și ochii ți-au plecat de pe față, că doar plânsul-degeaba îți mai cade-n mâncare, c-ai făcut un copil și nu știi de ce oare… Tu nu simți cum te calcă pe cap, tu nu știi, cum te scot și din vis și din dreptul  de-a fi, cum îți iau de pe aripi și ideea de zbor, ca să poți, nu-i așa să mori mai ușor!

Hai afară odată și bun și nebun, să ieșim din rușinea de a fi român, să ne-aducem aminte că-n genunchi zi de zi, nici o viață de om nu se poate trăi!

AFARĂ DIN CASĂ!

Twitter Digg Delicious Stumbleupon Technorati Facebook Email

3 comentarii pentru “Afară din casă! ©”